Gallery

Tarzan, sârmele de rufe şi pădurea de brazi

Ti-l mai aminteşti pe Tarzan – eroul… altfel al copilariei noastre? Personajul care se simţea în junglă ca acasă (în fine, probabil tocmai pentru că el chiar acolo trăia, crescut de maimuţe)?
Şi pentru care a zbura din copac în copac, întinzând lianele de pe o creangă pe alta, era un fleac, exact cum am întinde noi rufele pe sârmă?
Ei bine, el şi numai el este de vină că mi s-a pus mie pata, încă de mică, pe aventură!

Zilele trecute, povestindu-i lui A. planurile mele de vacanţă pentru iarna, am fost luată la rost:
“Bine, bine, dar tu tocmai în Costa Rica te-ai găsit să te duci într-un parc de aventuri? Prin Carpaţi nu-ţi mai place?”
“Aaaa, ba da! Ba chiar foarte mult!”
“Păi şi nu ştii că avem şi aici tiroliene? Şi că poţi face şi rafting ca la carte. Uite, aici, aproape, avem un parc de aventură la Straja!”

Sinceră să fiu, până acum nu m-am dat deloc cu tiroliana. Şi nici la căţăratul pe frânghie, la orele de sport, nu prea am excelat.
(În fine, asta dacă nu luăm în calcul multele ore de căţărare prin pomii din grădina bunicii. Ori cele în care desprindeam sârmele de rufe de la un capăt şi le lăsam să atârne, prinse doar de un stâlp, pe post de liane. “Liane” închipuite, pe care mă agăţam apoi, neputincioasă, dar dârză, ca o adevărată Jane).

Deci da, A. are mare dreptate!
De ce să bat eu cale lungă, de juma’ de planetă, ca să merg pentru prima dată într-un parc de aventuri tooocmai acolo?
Când am la îndemână şi aici unul generos, superb şi în natură pură? La Straja, pe Valea Jiului, fix lângă Lupeni.

Aşa că am început să mă pregătesc serios pentru o vacanţă la Straja. Mai exact, la Vila Alpin, despre care am aflat că organizează în Parcul de Aventură de lângă, la cerere, toate activităţile la care visez eu:
rafting, tiroliana, escalada, paint ball.
Plus expediţii speologice
, care întotdeauna mă duc cu gândul la alţi eroi ai copilăriei: Cireşarii!

O gură proaspătă de oxigen şi de adrenalină în stil 100% Tarzan, cu tiroliana printre superbii şi uriaşii brazi carpatini.
Într-un sejur la Straja de 3-4 zile, la sfârşit de octombrie.
Când voi putea să mă desprind total de peisajul deja tern al oraşului.
Şi să mă las acaparată cu totul de peisajele care îţi taie respiraţia.
Căci Retezatul, de-o parte şi Parângul, de alta, îşi etalează, special pentru privirile mele avide, colecţia de toamnă a frunzelor, în mii de nuanţe, de la verdele închis până la auriu, arămiu, galben şi roşu…

O să revin cu detalii (oarecum) în timp real.
Pentru că da, e adevărat, am wireless acolo. Dar nu te gândi că vreau să-mi fac selfie cu tiroliana şi să-l pun instantaneu pe Facebook sau Instagram! Nici gând!
Doar sunt un Tarzan care-şi ia treaba în serios, nu? Şi chiar vreau să învăţ şi să experimentez lucruri noi şi extrem, extrem de cool!


Plus că îmi doresc să revin la Straja şi la iarna, pentru pârtia renumită de aici. Şi pentru gala competiţiei celor de la SuperBlog 2014 – cei de la care am aflat mai multe detalii despre Vila Alpin & Parcul de Aventura şi cei pentru care am scris articolul de faţă.

Iar impresiile trăite o să ţi le împărtăşesc după aceea, în cuvinte şi imagini.
La Straja vreau doar să trăiesc experienţa în timp real! Şi să simt pe pielea mea cum ar fi trăit şi ce aventuri ar fi avut un Tarzan modern în România.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *