Gallery

Namaste, Kathmandu! (partea a II-a)

Despre prima zi in Kathmandu, asa cum l-am regasit dupa cutremurul din 25 aprilie, am povestit deja ieri. O nouă zi, o nouă aventură pe străzile întortocheate, poluate, fascinante ale capitalei nepaleze:

PASHUPATINAH
Templul cel sacru, construit la sf de secol 17 de regele Bhupendra Malla pe malul râului Bagmati, Pashupatinah este cel mai important templu hindus nepalez, unde inca sunt aduse şi arse trupurile neînsufleţite ale preacredinciosilor hindusi.
Sa ne intelegem: pana si aici sunt alese zonele cele mai bune pentru incinerare, în funcţie de rangul social.
Mirosul de ars şi fumul sinistru ridicat de pe treptele templului sunt exclusiv pentru cei cu stomacul şi nervii puternici.
Şi, crede-mă, ritualul băii în râu, după incinerare, al celor participanţi nu te ajută cu nimic să îţi revii.

Cu alura sa de pagodă înaltă (24m!), cu acoperişul dichisit, inserţii de lemn sculptat şi cele patru uşi principale placate cu argint şi păzite de statuile unor zeităţi tăcute, ameninţătoare, neacceptând niciun non-hindus înauntru, Pashupatinath este absolut impresionant.

Am pus în albumele de călătorie imaginile grăitoare!

Însă cele mai pline de culoare figuri de aici, ca din orice templu hindus din India şi Nepal, sunt “oamenii sfinţi” –sādhu (termen sanscrit pentru “om bun”). Un fel de cerşetori cu valenţe spirituale, care au renunţat la viaţa şi bunurile lor şi trăiesc la marginea societăţii, punând accent doar pe propriile practici spirituale.
Sunt îmbrăcaţi în straie portocalii sau extrem de colorate, eventual pictati pe fata, învăluiţi în fum, cu privirile pierdute şi surprinşi în cele mai ciudate posturi şi contorsionări.

###
BOUDHNATH.
Dar morţii cu morţii şi vii cu vii. Haide să îţi povestesc şi despre Boudhnath – uriaşa stupa buddhista şi spectacolul uman pe care îl oferă!
Faptul că marea şi alba cupolă Boudhnath a fost afectată de cutremur şi acum se renovează nu îi împiedică pe credincioşi să vină, zi de zi, în valuri, ca să dea ocolul, în sensul acelor de ceasornic, celei mai sfintei şi mai mari stupe nepaleze. Şi să îşi facă aici incantaţiile de seară, aprinzând lumânărele din unt de yak, pe sub şirurile de steaguri multicolore şi învârtind cu mâna “roţile celor ce se roagă” – cilindrii cei mari şi metalici, gravati cu rugăciuni.

Simboluri peste simboliuri te întâmpină aici:
Călugarii buddhişti, înveşmântaţi în portocaliul spiritualităţii şi venind aici de la toate mănăstirile tibetane din jur.
Tibetanii în straie populare, care şi-au părăsit ţara urgisită de chinezi şi care, neputând ajunge până la liderul lor spiritual, Dalailamma, în India, s-au oprit aici, în mai apropiata şi vecina capitală Kathmandu.
Cele 5 statui Dhyani Buddhs, reprezentând cele 5 elemente (pământul, focul, apa, aerul şi iarba verde/apa).
9 niveluri, reprezentând muntele Meru – vârful legendar aflat în mijlocul cosmosului buddhist.
13 cercuri, pornind de la baza stupei şi reprezentând paşii către iluminare sau către Nirvana.

Ghidul nostru, Deepack, ne dezvăluie că piaţa Boudhnath este cea mai frumoasa la apus si de Losar (anul nou tibetan, sărbătorit în februarie sau martie).

Ne întoarcem pe înserat în Thamel.
Oamenii vorbesc mult şi tare peste tot în jur. Şi scuipă la fiecare pas, din cauza poluării care îţi taie respiraţia.
Ricşe, biciclete, scutere, autobuze pline, maşini claie peste grămadă, claxoane, vânzători amabili şi insistenţi, gură-cască, băgători în seamnă.
Semi-moartă de oboseală şi căldură, năucită complet de primele două zile în Kathmandu, reuşesc cu greu să respir, să gândesc, să dorm. Însă nu îmi amintesc să fi avut vreun singur moment măcar în care să nu fi surâs – amuzată, liniştită.
Namaste, Kathmandu. Pe mâine!

One thought on “Namaste, Kathmandu! (partea a II-a)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *