Gallery

File de poveste din Insula Zeilor şi a oamenilor zâmbitori

Imaginează-ţi un lotus roz. Pe malul unui lac albastru, ce se întinde la poalele vulcanului verde, acoperit de păduri.
Şi, în mijlocul lacului, un templu negru. Delicat ca un con de brad sculptat in onix şi levitând parcă pe ape.
Adaugă imaginii trei femei mici şi frumoase, ca nişte păpuşi, aprinzând beţişoare parfumate.
Şi altele, lângă ele, machiate perfect, purtând coroniţe aurite şi dansând sacadat, în sincron.
Totul înconjurat de câmpuri verzi şi ude de orez.
Şi de parfum îmbătător de frangipani albi.
După ce ai în minte acest tablou complet (multicolor şi multisenzorial), înmulţeşte-l cu 100. Şi aflii cum arată Bali!

De curând m-a întrebat o cititoare unde să îşi facă luna de miere. Am răspuns instantaneu: în Bali, evident!
Căci nu cunosc pe nimeni care a fost în Bali şi să nu rămână pur şi simplu vrăjit.
Vorba prietenei mele, Elena: “Cred că în altă viaţă am fost balinez, că prea m-am simţit aici…senzaţional!”

Călătorind într-un loc, afli despre el cu mult mai multe decât dacă ai citi volume întregi ori sute de articole. Căci, acolo, îi simţi pulsul. Îi respiri atmosfera. Îi admiri culorile şi aromele. Te faci una cu el. Şi intrii în contact cu oamenii lui.

Am mai povestit muuulte despre vacanţa mea specială în Bali. Dar astăzi vreau să îţi vorbesc, în mod particular, despre oamenii speciali de aici!

Ce m-a impresionat din start la balinezi?
Faţa lor!

Învăluită non-stop într-un zâmbet discret, venit din căldura privirilor, din sufletul plin de serenitate.
Suflet de oameni zen.
Care se bucură zilnic de parfumul florilor şi al beţişoarelor-ofrandă.
Care merg seara pe plajă pentru a admira spectacolul apusurilor: probabil cele mai frumoase din câte există.
Care au o atitudine pozitivă în faţa întârzierilor sau schimbărilor de plan, care, nouă, occidentalilor, ne-ar provoca o adevărată tragedie existenţială!

Ştiai, de exemplu, că balinezii îşi botează copiii simplu, în funcţie de ordinea naşterii?
Aşa că orice prim-născut este Wayan, Gede (pronuntat “Gâdei”) sau Putu. Al-II-lea este Made (“Madei”). Al-III-lea Nyoman. Şi al-IV-lea: Ketut.

NUMĂRUL 4: KETUT.
POVESTEA BALINEZĂ DESPRE MAGIE ŞI SPIRITUALITATE

Ketut, celebrul vraci din “Eat.Pray.Love”, care i-a schimbat destinul scriitoarei Elizabeth Gilberth. Şi pe care l-am vizitat în prima mea zi în Ubud.
M-a întâmpinat pe prispă cu renumita “Felicitări să te cunosc “. Mi-a înşirat că sunt “veeeri,veeeeri priiitiii” si că am “meeeeni,meeeni laac” în viaţă. Şi mi-a mai şoptit şi un secret la ureche!
Poartă (ca toti balinezii) sarong. Si vorbeste (ca orice balinez) cu voce subtire, cu superlative, repetând cuvintele, pentru a le da profunzime.
E mega-haios. Râde cu gura stirbă şi cu privirile ghiduşe.
Se ţine bine pentru cei 99 de ani cât declară că are. Sau poate 90?
Cineva-l roagă să-i semneze cartea care l-a făcut vedetă internaţională. Refuză. Poate că nu ştie să citească din carte, ci numai în palmă şi în floarea-de-lotus din ceafă…

Nu cred să existe loc în lume unde spiritualitatea, magicul şi religia să se împletească atât de natural, de calm, în viaţa de zi cu zi, ca-n Bali. Şi să te întâmpine, la propriu, la fiecare colţ de stradă.
Căci fiecare gospodărie are locaşul ei de ofrande. Şi fiecare localitate este împânzită de reţeaua sa clară de temple:
Pura Puseh (templul originilor, dedicat strămoşilor fondatori, amplasat pe cel mai înalt punct: “muntele”).
Pura Desa, dedicat spiritelor care protejează comunitatea: la răsărit.
Pura Dalem (Templul Morților), unde este şi cimitirul sau “marea”.

Ce trebuie neapărat să vizitezi cât stai în Bali?
Te sfătuiesc să stai câteva zile în superbul Ubud.
Câteva zile pe coastă.

Şi musai să faci câteva excursii-incursiuni în geografia şi spiritualitatea insulei.
Ca să vezi, de exemplu, cel mai venerat templu, Pura Besakih (Templul-Mamă), sub vulcanul cel înalt, Agung.
Şi TanahLot, templul-de-pe-stânca-dantelată-din-mijlocul-oceanului-de-care-se-sparg-valurile-înspumate.
UlunDanu Beratan, adică “Puterea-Lacului-Beratan-care-este-Zeita-Danu”, sau, simplu şi sugestiv, “Templul Plutitor”.
Templul Regal sau TamanAyun (“Templul-Gradina-din-Apa”, fiind realmente construit pe o insulă şi înconjurat de râu).
Ori UluWatu, tempul care parcă se prăvăleşte în ape de pe stâncile abrupte.

În Bali, tărâm al spiritualităţii şi magicului, fiecare zi este şi mai frumoasă decât cea anterioară!
Şi în fiecare zi pare că e sărbătoare.

Căci zilnic oamenii, zâmbitori şi sereni, se îmbracă în sarongurile tradiţionale, aprind beţişoare, pun ghirlande de flori pe statui şi aduc zeilor ofrande.

NUMĂRUL 1: GEDE.
(PO)VESTE DESPRE SPORTURI EXTREME.

Ghidul nostru, “Gâdei”, este lungan (1,82m), are 52 de ani şi arată cu 12 ani mai tânăr!
A fost surfer şi hiker la viaţa lui. Deci, ca să ne completăm turul, plin de spiritualitate hindusă, el ne dă cele mai bune ponturi pentru activităţi super-cool în insulă:
Kuta, Uluwatu, Lovina, Jimbaran, Nusa Dua sunt statiuni balineze cu plaje superbe. Renumite pentru bronzul perfect, surful de calitate şi valurile senzaţionale.

Dacă iubeşti animalele sălbatice sau călătoreşti cu copiii, mergi în BaliSafari&MarinePark, unde admiri animale în sălbăticie şi te distrezi într-un mini-parc-acvatic.
Sau fă o plimbare pe spinarea elefantului, intr-o zona amenajată, în junglă. Şi rafting pe râul Ayung, lângă Ubud.
Ori tur cu submarinul, pentru a admira spectacolul subacvatic.

Aaa, eşti pasionat de drumeţii montane şi căţărări? Păi aşa spune!
Gâdei ne-a recomandat şi câteva “hiking-trails” pitoresti: GunungAgung, GunungBatur, Candidasa, Parcul National de Vest, zona Tirtagangga, DanauBratan, cu lacurile.
Sau cascada GitGit
din nordul insulei.
Ori izvoarele sacre AirPanas din Banjar, unde apa termală ţâşneşte prin gurile dragonilor Naang din piatră. Şi umple bazinele din junglă, pentru cea mai exotică oră de înot pe care am trăit-o!

NUMĂRUL 2: MADEI.
DESPRE OAMENI ŞI SERENITATE

“Madei” din “Eat.Pray.Love” era o persoană solară şi prepara leacuri şi sucuri din plante.
“Madei” a mea este maseuză, de-a dreptul şocată să afle că am venit singură şi că sunt necăsătorită. Ea are 19 ani, are soţ şi urmează cursul vieţii liniştite a întregului ei popor.

Un popor care încă poartă zilnic, cu naturaleţe, sarongurile (fustanelele tradiţionale), chiar şi când conduce scuterele moderne.

Un popor rupt din timpul istoric.
Trăindu-şi zilele egale şi fericite, într-un timp mitologic. În care zeii se hrănesc din ofrandele primite şi zâmbesc în fumul beţişoarelor arse prin temple.

Un popor care râde.
Cântă
(muzică traditională, Galungan).
Sculptează în lemn.
Şi dansează.
Dansuri inspirate de Ramayana:
Barong.
Sau Sanghyang, interpretat sincron de fetele costumate superb.
Ori Kecak, renumitul dans balinez, în care bărbaţii cu busturi goale stau jos în cerc, cântã ritmic Cak-cak-kechak, unduindu-şi bratele si corpurile.
Acest dans fascinant, pe care eu l-am văzut la Uluwatu. Unde, pe lângă spectacolul uman, am admirat şi spectacolul celui mai rosiatic şi mai senzaţional apus. Cu templu, bărci şi pescăruşi profilându-se pe valurile roşu-incandescent.

Deci, ce spui? Vrei să vezi cu ochii tăi Paradisul terestru? Unul verde-verde, plin de zâmbete luminoase, de stare de putire şi de flori multicolore?
Atunci trebuie neapărat să ajungi măcar o dată în Bali!
Am găsit nişte oferte turistice excelente la CND Turism – Vacanțe Speciale, pentru vacanţe de vis în destinaţii exotice, aşa cum îţi doresc!

Felicitări să te cunosc, Bali!
Pe data viitoare!

Iar vouă, cititorule-călător şi dragă SuperBlog2014, pentru care mi-am re-depănat acum poveştile balineze,
vă multumesc pentru atenţie! (“Terima kasih!”)
La revedere! («Selamat tinggal!»)

One thought on “File de poveste din Insula Zeilor şi a oamenilor zâmbitori

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *