Egipt – visul unei nopti de iarna

Mi-as dori enorm sa migrez si eu ca pasarile:
iarna de iarna catre tarile calde si, neaparat, pline de istorie.

Motiv pentru care Egipt – prima dintre “tarile calde” pe care le-am vizitat – nici nu putea sa fie altceva decat visul meu dintr-o noapte de iarna.
Nu intamplator l-am vizitat, deci, intr-o perioada cand Romania era imbracata in cojoace si nameti.

Dar haide, totusi, sa pun cap la cap o lista de motive pentru care sa-ti petreci iarna in Egipt.

*** Clima blanda:
– Proba de foc a inceput de la… impachetatul bagajului.
Pe langa cizmele si geaca groasa cu care am placat imbracata, valiza mea continea: un costul de baie albastru, pentru contrastul cu Marea Rosie si calda, de pe tarmul din Hurgada.
Pantaloni – neaparat lungi, pentru decenţa necesara in orice ţara araba. Si neaparat din in – comozi si racorosi, pentru niste zile extrem de calde (aprox. 25 de grade in ianuarie).
Bluze si mai decente si esarfe cat mai mari, care sa ma protejeze de soare si de eventualele priviri piezise.

Ochelari de soare si creme de protectie UV.
Si o geaca de vant pentru croaziera in nocturna pe Nil.

Plus un hanorac pentru noaptea din deșert, in drum spre templele de la AbuSimbel.

O noapte racoroasa, dar absolut senzationala, cu un cer enorm, instelat, ca o cupola neagra din cristal trasparent, inchisa ermetic peste deșertul de nisip, dune si stanci.

*** Misterele antice – fie ele descifrate cap-coada sau inca nedezlegate in intregime:
Complexul de piramide de la Giza,

dovedind cunostintele avansate ale egiptenilor antici intr-ale geometriei, astrologiei, medicinei, constructiilor si infrastructurii. Si este suficient sa amintesc doar sistemul lor antic de canalizare (!)si canalele de ventilatie din piramide, din camerele regelui şi reginei.

Mumiile, cu secretele si metodele atat de complexe de realizare si conservare! Citisem atatea despre ele si tot le-am privit uimita in Muzeul de Egiptologie din Cairo.

– Cele doua temple de la AbuSimbel:
templul lui Ramses al II-lea

si cel al sotiei lui, Nefertari

care au fost intoarse pe toate partile si studiate piatra cu piatra.
La propriu!

Caci, în urma construcției barajului de la Assuan în anii ’60, siturile arheologice au fost cercetate, dezmembrate, mutate și asamblate la loc cu 65 și 200 de metri mai sus fața de locul original, in prezent acoperit de lacul de acumulare Nasser.

Hieroglifele descifrate de Champollion datorita pietrei din Rosetta (o stelă egipteană, datând din anul 195 î.e.n., din timpul regelui Ptolemeu V, cu 3 inscripții ale aceluiași text în 3 limbi antice diferite: hieroglifică, demotică și greacă.)

Mormintele din Valea Regilor, langa Luxor: unele descoperite cu sute de ani in urma, altele devastate, altele nestudiate in intregime. Si multe nedescoperite inca.

– Cu nici o luna in urma (in ianuarie 2013!) inca s-au mai descoperit morminte de peste 3.000 de ani în Valea Regilor. Descoperirea s-a făcut în timpul unor săpături pe locul în care s-a aflat templul mortuar al lui Amenhotep II, care a condus în anii 1427-1401 î.e.n

– Plus ca, nu mai devreme de… anul trecut, au fost descoperite mormântul si mumia perfect conservata a unui superstar de acum 3000 de ani: Nehmes Bastet, o cantareata renumita, un fel de Madonna din Egiptul Antic.
Sa aduci la viaţă pe cineva care a căutat faima si nemurirea acum 4.000 de ani. Emotionant, nu?

*** Misterele inca neelucidate
Pe misteriosul Sfinx egiptean cu cap de rege si corp de leu nu există nicio inscripție care să reprezinte anul construirii si semnificatia lui.

Unii egiptologi considera a fost construit de faraonul Kefren, dar altii cred ca a fost construit inca din era glaciară, de catre o alta civilizație, mai veche și mai evoluata decat cea egipteana. Multe inscripții arată imagini cu niste bizare mașinarii zburătoare, care construiau piramidele și Sfinxul.

– Si povestile bizare despre Sfinx nu se termina aici. Gigantul sculptat in piatra fost de multe ori îngropat de nisipul desertului. Legenda spune ca regele Thutmose III a adormit la umbra Sfinxului si a visat că Sfinxul i-a cerut să-l dezgroape de sub nisipuri. Napoleon insusi, fascinat de egiptologie, s-a lasat fermacat de misterul Sfinxului.

– Speculatiile despre existenta unui labirint de pesteri pe sub platoul Giza. Andrew Collins,sustinatorul teoriei, sustine ca „In scrierile sale, consulul britanic Henry Salt, povesteste cum a investigat un sistem gigantic de catacombe in anul 1817, in compania exploratorului italian Giovanni Caviglia. In document se spune ca acestia au explorat pesterile pe sute de metri [de sub piramidele din Platoul Giza], pana in momentul in care au descoperit patru incaperi uriase din care pareau sa porneasca alte tuneluri si grote”.

– Teoriile conspiratiei asupra mortii celebrului faraon Tut Ankh Amun: ucis de urzelile politice sau mort din cauza unei rani in lupta?

*** Contraste sociale:
– Luxul statiunilor turistice nu mi s-a parut nimic iesit din comun. Il cunosteam deja din pozele (photoshopate sau nu) ale tuturor agentiilor de turism.

Mi-a sarit insa in ochi de abia cand, la cateva strazi distanta de cartierele turistice din Hurgada, am dat de aleile desfundate, pe care niciun turist (intreg la minte) nu se aventureaza singur. Alei pline de colb rosu si de mirosuri puternice, cu case cvasi-neterminate,

unde localnicii isi lasa copii sa se joace in drum, isi expun si vand mancarea bazaita de muste, isi gatesc cina,

se roaga, stau, muncesc, traiesc.

– Arabii au o expresie mai mult decat graitoare: intrebarea “Ce faci? Stai sau dormi?”. Si, traversand cateva sate egiptene, am observat live ca activitatea principala a localnicilor este frecatul mentei si statul pe vine in mijlocul drumului, precum clostile pe oua, in grupuri organizate!

*** Dialogul continuu dintre trecut si prezent (sau un fel eufemistic de a spune “istorie mareata versus decadentza”)
– Comertul cu tricouri cu branduri celebre internationale sau brodate cu hieroglife multicolore se face chiar la intrarea pe Platoul Giza, a-cote de batranul si misteriosul Sfinx.

– Ne-am imbarcat pe vasul de croaziera modern, dar cu nume de zeu, Ra.

Intr-o calatorie bizara pe Nil, printr-un Egipt modern, in puternic contrast cu grandoarea Egiptului antic, incarcat cu semnificatii istorice. M-am simtit ca in “Palavrageala pe Nil” – romanul simbolic a lui Naghib Mahfuz.

– Apele Nilului le-am brazdat cu vaporul (pe timpul noptii), dar si cu feluca (la apus). Parca aceeasi feluca si acelasi barcagiu nubian care vaslea si pentru faraoni, acum 3000 de ani, traversandu-i fluviul sacru.

– Iar strazile din orasele antice le-am strabatut cu drishca, vrand sa uitam parca sentimentul ciudat de mers cu caravanele turistice, de autocare pazite de politia inarmata pana in dinti.

Caravana de autocare este singura varianta in care turistii mai pot brazda deserturile (altadata brazdate doar de caravanele de camile ale beduinilor).

– Canalele secatuite din Cairo – adevarate gropi de gunoi aruncat zi de zi – se intind ca niste tentacule namoloase pe sub burtile grandioase si geometrice ale
piramidelor.

– Caci piramidele iti cresc brusc sub priviri! Nu cum te-ai astepta, sa apara prin intinderi vaste de nisip ale desertului, ci se inaltza fix pe linia unde se termina orasul, care s-a intins catre Platoul Giza ca o mare iesita din matca.

*** Un circuit de-a lungul Egiptului trebuie sa fie complet si captivant:
– Daca vrei sa intelegi ceva din Egipt, trebuie neaparat sa-l strabati in lung si-n lat, sau, mai corect spus, din nord in sud si de pe malul stang al Nilului pe cel drept, vizitand toate orasele si templele incarcate de istorie.

– Incepi cu Alexandria , din care nu mai regasesti nimic din maretia anticului oras-proprietar de biblioteca celebra

– Continui cu Cairo, cu Moscheea lui Ibn Tuluna, Marele Bazar, cartierele cu blocuri derapanate si strazi blocate de traficul haotic

– Iesi din Cairo direct pe Platoul Giza, cu Sfinxul si cele 3 piramide principale: a lui Keops – una dintre cele 7 minuni ale lumii, a lui Kefren si a lui Menkaure.

Karnak

Luxor , legat de Karnak prin aleea cu sfincsi.


Un templu dedicat zeilor egipteni, peste care, de-a lungul timpului, si-au pus amprenta si religia crestina, si cea musulmana,
pictand pe deasupra fresce romane cu sfinti

sau construind o moschee peste templul acoperit de pamant…

Valea Regilor, cu puzderia de morminte ale faraonilor adapostite printre munti

Valea Manastirii Nordice, cu Templul lui Hatsheapsut

Hatsheapsut a fost fiica de faraon, sora, mama si soţie de faraon. Si, in cele din urma, a devenit ea insasi faraon şi prima mare personalitate feminina inregistrata in istorie si adesea reprezentata prin statui cu trasaturi masculine, specifice faraonilor.

Edna

Edfu

Kom Ombo – un templu pe care l-am admirat la apus si sub lumina lunii.

Aswan

AbuSimbel, cu templele faraonului Ramses al II-lea si al lui Nefertari, sotia lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *