Gallery

Cum să călătoreşti ieftin prin Nicaragua (ghid practic de vacanţă, partea a II-a)

Am început în articolul de ieri ghidul pentru o vacanţă în Nicaragua, cu câteva sfaturi practice si informaţii utile pentru organizarea excursursiei.
Astăzi voi continua cu partea de cheltuieli pe cazări şi transport si cum să îţi petreci acolo cel mai cool timpul:

CHELTUIELI ÎN LUNGUL ŞI-N LATUL ŢĂRII:

FRONTIERA COSTA-RICA – NICA
În Nicaragua am ajuns per pedes din Costa Rica.
Da, da, ai citit bine: pe jos. La propriu!
Căci aşa se trece graniţa costaricană de la Pena Blanca spre teritoriul nicaraguan:
PE JOS, CU VALIZA-N CÂRCĂ, cale de vreun km.
Costă 8USD că ieşi din Costa Rica şi 11USD să intri în Nica. Şi mai dai câte 1 dolar taxe de formulare.
Atenţie ca, în vânzoleala continuă din graniţă, să nu te strecori cumva fraudulos, fără viză, în Nica 🙂

# Dar despre aventura asta unică am povestit AICI, direct din colbul şi căldura frontierei.

Ca să ajungi în Ometepe, iei din Pena Blanca un buz de San Juan (costă 20 şi ceva de Cordobi, aprox 1 USD).
Şi distracţia începe brusc, din clipa în care te urci la bordul primului autobuz Nica. Şi continuă cât timp stai în aceastăă ţară plină de culoare: aglomeraţie, agitaţie, paporniţe, scaune jerpelite, abţibilburi cu Jesus şi Fecioara Maria pe parbriz, pe volan, pe schimbătorul de viteze!
San Juan este de o kitchoşenie rar întâlnită: o statuie violet a lui Jesus ne întâmpină la răspântie de drumuri. Cărucioare cu marfă, ricşe sau biciclete cu ataş, pentru transportat turiştii. Fructe, găini, copii în pantaloni scurţi, jucându-se pe telefon printre sacii cu fructe.
O autogară zumzăind ca un stup de albine jamaicane care tocmai ce au fumat iarbă. Pline ochi de nişte school- buses – galbene precum aceleaşi albine şi la fel de ameţite de fumul scos de propriile eşapamente 🙂 Parcă am nimerit direct în Asia!

Un taxi până în portul către Ometepe costă 7-10USD (indiferent de numărul de persoane).
Iar in bilet de ferry este 70 Cordobi (2,8USD) dus. Şi tot pe atât la întors.

INSULA OMETEPE

Ferry-ul face, în mod normal, până în Ometepe cam 30 de minute.
Noi prindem însă un vânt extrem de puternic pe uriaşul lac Nicaragua, care se umflă-n pene şi în valuri, mai ceva decât oceanul pe timp de furtună. Aşa că, mai palizi, mai verzi la faţă de la atâta tangaj, ajungem cu bine în portul Moyogalpa de abia după o oră jumătate.

Insula este… de vis: case în culori vesele, cu picturi vesele, cu oameni veseli ieşiţi pe străzi, mai să cred că furtuna ne-a dus, de fapt, în Cuba 😉
Până şi cazarea este peste aşteptări: “Hospedaje Soma” (46USD/noapte pentru camera triplă) este hostelul unui american, din câte înţeleg. Are o curte superbă, plină de boscheţi verzi şi de flori şi bungalow-uri prevăzute cu hamace pe prispă.

O zi o poţi aloca căţărării pe vulcanul cel mare, Conception. Se recomandă să îţi iei ghid, alftel rişti să te rătăceşti prin norii care îl acoperă mai tot timpul.
ce mai poţi face pe insulă?
Poţi opta pentru un tur complet, full-day, pe întreaga insulă. Costă 100USD dacă optezi pentru jeep şi 50USD dacă mergi cu motocicletă condusă de un şofer localnic, care îţi va fi şi ghid. Nu rata petroglifele antice şi vulcanul Maderas, bun pentru hiking, dar ale căror păduri înalţate pănâ pe crater nu îţi permit să ai perspectiva asupra insulei.

Sau poţi să faci turul insulei cu autobuzele locale, care, din Moyogalpa, fac un circuit până în Altagracia.
Un bilet costa între 0,5USD si 2USD, în funcţie de distanţă.
Pentru punctele de interes poţi face opriri de cate ore vrei, luând autobuzul următor, căci circulă regulat, din oră în oră :
Orăşelul cu nume răsunător, Los Angeles.
Rezervaţia Ojo de Agua, cu o piscină cu ape minerale turcoaz, înconjurată de umbra binefăcătoare a junglei (2USD intrarea). De aici poţi lua un autobuz pentru plaja cea liniştită Santo Domingo, spre nord-est.
sau te poţi întoarce spre sud, la Laguna Verde şi pe plajacu nisip negru de la Lacul Nicaragua, din parcul Charco Verde (biletul costă 3USD).

Nu rata însă, sub nicio formă, probabil cel mai spectaculos apus al vacanţei tale nicaraguane:
un apus la 4km de Moyogalpa, pe Punta Jesus Maria – o limbă îngustă de nisip care spintecă apele Lacului Nicaragua în 2, pe câteva sute de metri. Atât de îngustă, încât, în lumina aurie a apusului, pare că mergi direct pe apele portocalii ale lacului, exact la poalele măreţului vulcan Conception.
Nume biblice, costuri zero, spectacol de milioane, peisaje şi senzaţii superbe!

#Din Ometepe am scris poveştile live, la lumina răsăritului, de pe hamacul din curtea hotelului, AICI

GRANADA

Drumul îţi continuă, natural, din Ometepe către Granada şi către vulcanii de pe celălalt mal: Mombacho şi Masaya.
Iei ferryboat-ul, dis de dimineaţă – 70 Cordobi de persoană (2,8USD). Şi poţi să negociezi direct din port un taxi până în Granada (20USD pe cursă). Sau, dacă ai nervi şi câteva ore de pierdut, poţi merge cu taxiul până în autogară (max 5-7USD/cursă) şi lua de acolo autobuzul de Granada (2USD).

Granada este un orăşel cochet, rupt parcă de prin 1920, cu lustragii şi vânzători de fructe la colţ de stradă şi vânzători cu tarabe mobile, cu sucuri şi blocuri de gheaţă. Un orăşel mic, o singură arteră principală, pe care se însiră toate bisericile şi clădirile importante ale oraşului.

Incepe-ţi plimbarea de la fortăreaţa La Polvora (2USD intrarea), pentru a vedea oraşul din bastioanele sale. Opreşte-te la superba biserica veche Merced şi urcă în turnul său (16 Cordobi, adică 0,6$), pentru o perspectivă superbă de 360 de grade de deasupra oraşului.
Şi continuă-ţi plimbarea, cum te duce strada, până în piaţa Catedralei şi, mai apoi, până la pontonul din lacul Nicaragua.

Ai timp în aceeaşi zi să îţi continui drumul şi în dreapta, spre (fostul) parc de distracţii. Şi, începând cu ora 3.30 – 4, să admiri apusul dintr-o bărcuţă, printre Isletas (puzderia de insuliţe din lac). Un tur de o oră cu barca: 10USD de persoană. Sau, 2 ore – 20USD.

Iar seara trebuie să bei un Nica Libre sau să mănânci peşte la una dintre terasale de pe La Calzada – celebra arteră pietonală principală a oraşului, plină ochi de magazine cu suveniruri şi de restaurante.

#Tip: Noi am stat într-un hotel cochet, cu aer andaluz, foarte aproape de centru: La Pergola (63USD/cameră triplă/noapte, cu mic dejun inclus). Ceea ce ne-a permis să hălăduim până seara târziu pe străduţele Granadei.

PUEBLOS BLANCOS

Un alt nume venit direct de la mama conquistadoare, Spania, fără însă nicio legătură cu realitatea nicaraguană!
Pueblos Blancos – adică “aşezările albe”, care chiar sunt sate albe-albe în Andaluzia, Spania – conţin în Nicaragua toate culorile de lume, mai puţin albul! 🙂
Sunt sătuce vesele, multicolore, renumite pentru meşteşugurile lor şi pitorescul locurilor: Masaya, pentru pielărie şi lemn, Masatepe, pentru mobila. Catarina pentru panorama superbă de pe deal către vulcanul Mombacho din zare, lacul Managua, întins până la orizont şi laguna albastră Apoyo de la picioarele tale.

Costurile sunt penibil de mici (nici 5 USD în total) pentru un tur de după-amiază care ne-a oferit multă încântare.
Buz din Parcul Masaya în orăşelul Masaya: 10 Cordobi (0,4USD), unde vei vizita, cu siguranţă, piaţa meşteşugarilor.
Taxi din Masaya până în Masatepe: 60 Crodobi (2,3USD).
Tuk-tuk din Masatepe în Catarina: 20 Cordobi (puţin sub 1USD!).
Şi buz înapoi în Granada, din Catarina: 12 Cordobi (0,5USD).

#Mai multe detalii despre localităţile coloniale, dublând numele fraţiilor lor mai bătrâni din Spania, am pus AICI si AICI

ESCALÂND VULCANUL MOMBACHO
Din Granada iei dimineaţa, din autogara din spatele pieţei, autobuzul până la Mombacho (10 Cordobi).
Te sfătuiesc să optezi pentru un bilet de 20$/persoană, incluzând taxa de acces pe vulcan şi transportul cu camionul chiar până sus, pe buza craterului. Altfel, drumul este extrem de abrupt, de lung (7km) şi de dificil de urcat şi de coborât per pedes, aşa cum l-am parcurs noi. Însă pădurea-nor şi priveliştea care te întâmpină sus merită tot efortul… sau toţi banii! 🙂

#Povestea haioasă a escaladării vulcanului am spus-o, pe lar, AICI

VULCANUL MASAYA

Următoarele pe to do list din Granada sunt cele 4 cratere ale vulcanului Masaya, unul mai ameninţător şi mai distrugător decât altul, în momentele în care au erupt.
Aici poţi ajunge dimineaţa, cu autobuzul Granada – Masaya (1USD), care te lasă chiar la poarta parcului naţional. De unde, contra a 200 Cordobi (8USD), noi ne-am asigurat un tur prin interesantul muzeu dedicat vulcanilor nicaraguani şi transportul până pe marginea craterului cel activ şi fumegând.

Poţi însă să optezi şi pentru un tur de seara în Masaya, dupa ora 16 (25$ cu transport din Granada şi ghid obligatoriu). Vei face, la apus, o incursiune intr-o pestera formata sub buza craterului. De aici, din pestera de lava pietrificata, poţi întrezări lava incancandescenta, prin fumul dens din crater.

#Mai multe despre experienţă mea pe vulcanul activ Masaya am scris AICI

LEON
Din Granada am ales să “sărim” peste capitala cea mult prea turistică şi neinteresantă, Managua. Aşa că am luat auzobuzul de dimineaţă Granada – Managua (1 bilet: 1USD), doar pentru a pleca mai departe, în 10 minute, către Leon (2USD biletul).
Drumul cu ricşa din autogară prin oraş este un spectacol în sine, care merită până la ultimul cent dolarul dat. Şoferul a pedalat, ca un adevărat connaisseur, printre nenumărate tarabe cu fructe, saci cu cartofi, autobuze vechi, biciclete, cai cu căruţe aferente, până la destinaţia noastră: hostelul Malinche (25USD/noapte camera triplă).
ce merită să vezi în Leon?
Catedrala, mare, albă şi grosolană, ca un pietroi alb enorm, dar de pe care, contra a 3USD, ai o perspectivă superbă asupra oraşului şi a vulcanilor înconjurători.

Biserica cea roz şi dantelată El Calvario. Biserica La Merced. Biserica San Francisco. Şi, în fine, toate cele 14 biserici ale oraşului – mici bijuterii haioase, albe sau galbene.
Piaţa centrală, flancată de Primărie şi de Catedrala.
Casa de cultura, Muzeul Revolutiei şi Universitatea, populată de luminile tinere ale urbei.
Şi piaţa unde, cu 2-3USD, savurezi cea mai gustoasă mâncare din Nicaragua (porc, vită sau peşte cu fasole şi salată sau un fel de tocăniţă la ceaun, cu iuca şi carne tocată, învelită în frunze de banan).

#Am relatat live din Leon în jurnalul meu nicaraguan, ÎN ACEST ARTICOL.

CERRO NEGRO – UN VULCAN CU PÂRTIE – ŞI TELIKA, VULCANUL ROŞU

Nu sunt adepta tururilor organizate, cu ghid. Însă acolo unde trebe şi chiar trebe şi nu ai incotro, chiar prind bine tururile astea! 🙂
Am luat din Leon, prin agenţia Tierra, un tur, de dimineaţă până la ora 1, pe vulcanul Cerro Negro, unde, oricum, nu poţi ajunge decât cu o maşină privată şi cu ghid. (35USD).

Şi, de la 2.30 până seara târziu – un tur privat de off-road cu jeepul, prin foste albii de râuri şi apoi pe jos, pe versantul roşcat al vulcanului Telika (45USD).
De unde am admirat soarele cel roşcat dispărând, la apus, în apele Pacificului. Şi craterul vulcanului, pufăind şi fumegând aprig sub picioarele noastre.
Două experienţe senzaţionale, care au fost, la propriu încununarea vacanţei mele nicaraguane. Şi pe care ţi le recomand cu căldură!

#Experienţa mea cu placa vernil pe pârtia neagră am relatat-o, în detaliu, fix de la poalele lui Cerro negro, în JURNAL
#Iar mai multe impresii de pe Telika am scris AICI

În rest?… Have a great trip in Nicaragua! Pentru orice commenturi, sfaturi şi schimb de idei, mă găseşti, oricând, pe blog. Chiar dacă în ţară nu prea mă găseşti 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *