Gallery

Cuba libre – II: Havana

Am mai comandat un mojito, pe care l-am băut. Întremaţi, să ne continuăm, deci, plimbarea prin HAVANA VECHE, spre Plaza de la Catedral.

Pozele le găseşti aici.

Plaza de la Catedral este, evident, dominată de… Catedrala.
San Cristóbal – albă, barocă, dantelată, de secol XVIII, înconjurată de clădiri albe cu balcoane albastre din lemn. Impresia de austeritate pe care o ai cand ii treci pragul va fi imediat echilibrată de altarul de la 1700 şi de priveliştea pe care o vei avea din turn. Contra 1 CUC, urci pe o scară spiralată, printre clopote, până sus, sus, de unde piaţa şi oraşul întins către zări îţi fac, amuzate, cu ochiul.

Neapărat dă un tur de piaţă şi admiră localnicii gătiţi şi înţoliţi în costume datând din anii 50 si localnicele cu rochii cu volane si turbane cu flori. Fiecare oferă turiştilor ce poate: păpuşele voodoo, o şedinţă de ghicit în palmă, un pupic pasional, o vorbă deocheată sau o ţigară de foi.

Clădirea din stânga adăposteşte un restaurant scump, dar cochet. Iar vis-a-vis de ea: clădirea fostei Poşte, unde şi acum capul de leu reliefat în zidul din piatră încă mai primeşte mesajele nostagicilor şi romanticilor.

Intră în muzeul din clădire şi urcă treptele ascunse din curticica cea umbroasă. Mobilier vechi, porţelanuri fine, un tavan albastru din lemn şi obloane albastre din lemn te vor purta în altă epocă, în altă lume, cu poveştile şi intrigile ei.

###
E timpul să laşi, însă, catedrala în dreapta şi o iei pe o străduţă îngustă şi multicoloră, unde te va întâmpina, cu mare veselie mare, muzică şi voie bună, Bodeguita del Medio. Locul unde Hemingway îşi savura după-amiaza, la răcoare, un mojito strong (cu muuuult rom şi multă gheaţă şi mentă – 5 CUC).
Salud, signor H.!

###
O altă piaţetă pe listă cu ce ai de văzut şi vizitat în Havana este Plaza Vieja (Piaţa Veche).
Aici se ţineau pe vremuri coridele, procesiunile, fiestas şi execuţiile – pe scurt, toate evenimente publice de neratat!
Acum este o piaţă renovată, plină de viaţă, cu restaurante şi terase, cu fabrica de bere, unde poţi savura bere din nişte cilindri inalti din sticlă. Un muzeu, o şcoală impresionantă şi multe faţade pastelate, scăldate în orice moment al zilei de soarele auriu.

Ce să mai vezi în Havana?
Mergi neapărat până în Plaza San Francisco, cu grandioasa mănăstire neagră cu un singur turn, închinată Sfântului Francisco de Assisi, care poate fi vizitata, chiar daca acum nu se mai oficiază aici slujbe.

Pe o latură a bisericii se întinde vechea clădirea (renovată) a Portului şi a Vamei. Mergând de-a lungul ei, pe faleză vei ajunge, inevitabil, la Muzeul Romului.

Nu poposi prea mult în el, ca să nu ratezi, în partea cealaltă a falezei, spre Castelul Maur, Muzeul Revoluţiei (8 CUC intrarea). Deschis în grandioasa clădire albă, dantelată şi crenelată a fostului Palat Prezidenţial, Muzeul De la Revolucion este un adevărat simbol al istoriei moderne şi agitate a Cubei comuniste, Cuba lui Che Guevara, Fidel Castro şi a mişcării revoluţionare din anii 50.
În faţa muzeului te întâmpină un far şi un tanc; în spatelele lui: Grandma, vasul cam deschiolat cu care revoluţionarii au venit pe insulă.

###
Un apus trebuie neapărat petrecut pe insuliţă – la far sau la Castelul Maur (Castillo del Morro).
Un taxi costă 5-7 CUC – te sfatuiesc să negociezi cu taximetristul o maşină clasică americană decapotabilă, ca să îţi faci intrarea cât mai stylish prin pasajul de sub apele golfului, până la castel ;).
Reţine şi că între zidurile din piatră ale fortăreţei Morro Cabana, în fiecare seară, după apus, la ora 9, are loc “el cañonazo de las nueve” – interesanta ceremonie a focurilor de tun, susţinută de soldaţi în costume de secol XIX. Intrarea costă 8 CUC şi, pe lângă showul cu tentă istorică, se pare că ai şi o băutură (naţională) inclusă. Sincer, noi ne-am mulţumit cu spectacolul gratuit şi senzaţional al apusului peste Havana… Iar ceremonia cu tunuri am admirat-o în Santiago de Cuba – dar asta este deja altă poveste…

###
Din insuliţă poţi reveni seara direct pe Malecón, promenada de 8 km de-a lungul coastei, sufletul artistic al Havanei. Am întâlnit aici grupuri după grupuri de localnici, artişti plastici, menestri singuratici sau formaţii care îşi cântau în surdină melodiile vesele sau nostalgice. Fotografi. Ba chiar şi o mireasă şi un ginere veniţi să îşi imortalizeze, în lumina crepusculului, cele mai fericite clipe. Cu oceanul pe fundal, zidurile maure de-o parte şi blocurile zgârie-nori de cealaltă parte.

Iar noaptea târziu unde ai putea să petreci mai bine decât lângă Havana Veche – centrul istoric al Havanei, pe acoperişurile-terasă ale hotelurilor National sau Inglaterra, cu muzică live şi dans cât te ţin picioarele. Ori, contra a 70-80 CUC, la un show de cabaret de zile mari, la vestita Tropicana.

Recunosc, ritmul cubanez m-a ameţit deja; nici nu mai ştiu dacă am apucat să îţi spun deja constatarea mea:
Dacă nu îţi plac romul, muzica latino, dansul, echivalentul spaniol & cubano al conceptului “dolce far niente” şi plimbatul din bodegă în bodegă, viaţa în Havana ţi se va părea plictisitoare după primele zile.
Promit sa revin cat de curand cu un mic ghid inedit de supravietuire in Cuba. Pana atunci… Viva el Run! Cuba Libre! Hasta la victoria siempre!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *