Gallery

Costa Rica – Ziua 2, Craciun costarican

Feliz Navidad!

Am fost intampinata de urarea “Feliz Navidad” (“Craciun Fericit”) pe la ora 5, in dimineaţa de Crăciun.
Venind de la localnicii costaricani, paşnici şi negricioşi, stand pe propria prispa sau umblând pe uliţele satului si iţită de printre cocoşi negri si caini jigăriţi, urarea mi-a sunat la fel de natural ca intr-un sat de pe la noi.
Unde toata lumea dă bineţe oricui.
Chiar şi necunoscuţilor.
Chiar si turistilor buimaci de nesomn, iesiti sa vada rasaritul costarican care vine, zi de zi, anotimp de anotimp, la 5.40 dimineata. Si, evident, simetric cu rasaritul, la 5.40 seara intervine apusul.

Azi am program de voie.
De maine vom pleca in aventura de mers prin jungla 2 zile, prin parcul national Corcovado. Si de dormit (sau, mai exact, ne-dormit!) la refugiul Sirena, cel din jungla primara.

Dar, pana maine, aleg sa ma relaxez.
Pe plaja. De fapt, ca sa fiu mai exacta, pe plaje. Caci sunt eu cam certata cu soarele si nu îmi fac apariţia pe plajă altfel decât învălurită. Dar plajele pustii, dezvelite de refluxul Pacificului din Golful Dulce se cer neaparat explorate, descoperite, calcate cu piciorul, cu privirile, cu lentilele camerei.

Fundul oceanului este deja la vedere, înca de la 8 dimineaţa.
Pana la 12 il pângărim cu urmele paşilor noştri, lăsate in nisipul ud.
Un adevarat relief nou-nout se creeaza sub ochii mei, in timpul zilei, pe masura ce refluxul isi retrage si mai mult apele.
Vietăţi mici si derutate, abandonate de ocean in bălţi minuscule sau in râuleţe vesele, îşi desenează hărţi ciudate pe plajele nou aparute de sub ape si marginite de jungla, cat vezi cu ochii.
Palmierii îşi etalează, în toata splendoarea lor, rădăcinile stufoase ca un pămătuf de bărbierit.
Trunchiuri si rădăcini de copaci, contorsionate si slefuite de eterna mângâiere cu dus şi întors a valurilor si a mareei.

Suntem primii oameni care au călcat astăzi pe noile tărâmuri dezvaluite de sub ape.
Până la insulele îngropate aseara pe jumătate sub ape, azi de dimineaţă facem o plimbare pe nisip si nămol.
Poate, cine stie, Moşul ne-a lasat sub cocotierul singuratic de pe promontoriul insulei vreo nucă de cocos cu fundiţă! 🙂

Programul pentru dupa-amiaza vine de la sine, în acest peisaj, in aceasta dezgolire totală:
Vom reface traseul de astazi, dar… pe deasupra apelor si a urmelor noastre matinale, de data asta.
Cum? Îmbarcaţi in kaiake, urmand linia ţărmului si harta sinuasă a canalelor, prin care oceanul inundă, cucereşte si domină pădurile de mangrove. Seara de seara. In vecii vecilor.

O experienta unica si măreaţă:
Sa fii tu singura entitate plutitoare in mica ta ambarcatiune. Dând din vâsla ta neobosită, printre rădăcinile înalte ale mangrovelor, tacut si profund posedate de apele intunecate ale canalelor inundate de ocean.

Obscuritatea apusului.
Şi apoi, brusc, întunericul. Ne învăluie difuz, ca un alt fel de aer: sticlos, racoros, ireal.

Am vâslit în tăcere, despicând apele negre si intunericul cu vârful ascuţit al kaiakului şi cu vâsla cu două capete. Pe canalele înguste si întortocheate, ca la începutul si sfârşitul lumilor. Până către vuietul oceanului si către puzderia de stele de deasupra lui, ca un foc cosmic de artificii.

Feliz Navidad, Puerto Jimenez!

Mai multe despre experienţa marşului prin jungla din Corcovado am scris AICI

2 thoughts on “Costa Rica – Ziua 2, Craciun costarican

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *