Gallery

Comorile sasesti din turlele fortificate (partea a III-a)


Va povesteam in prima parte a articolului ca, in vara asta, am pornit pentru cateva zile in cautare de comori prin turlele si printre zidurile fortificate ale cetatilor sasesti transilvanene.

Un prim traseu a fost deja facut:
prin Brasov, Tara Barsei, Fagaras, Cincu, Cincsor, Carta si Agnita.

Sa trecem acum la cel de-al doilea circuit.
Pe aceleasi urme ale sasilor transilvaneni, din cetate in cetate. Si in acelasi ritm, de cant medieval, ca si primul circuit.
L-am gandit ca pe o plimbare de minim 4-5 zile, pornita din Brasov, continuata prin Sighisoara, Medias, Biertan, Sibiu, Cisnadie si Cisnadioara, cu retur pe Valea (plina si ea de istorie) a Oltului.

Impresiile in imagini care fac cât o mie de cuvinte le-am pus pe facebook, aici.

***

Racos
Imediat dupa Brasov, mergand spre Sighisoara, pe un drum secundar ce se bifurca in dreapta, ajungi la Castelul Sukosd-Bethlen din Racos.
Noi l-am gasit in renovare si ne-a fost deschis (la solicitarea telefonica a turistului) de catre tanti Ana, o sasoaica fara dinti si cu povesti de viata zguduitoare.
Tot la Racos am admirat coloanele de bazalt, pe malul inalt al lacul vulcanic numit de localnici “Lacrima Muntelui » si stancile rosiatice de zgura.

***

Rupea
Rupea este vizibila de la distanta, cu ziduri urcand in spirala, ca o cochilie incovrigata, pandind de pe dealul cel mai inalt din zona.
Catara-te macar intr-unul dintre turnurile de pe zidul de aparare, de unde vei avea o perspectiva ampla asupra castelului si asupra intregii regiuni.
Sau urca pana la Casuta de pe Deal – care este fix pe varful dealului, intr-un punct panoramic excelent.
www.rupeaturistica.ro

***
Catza (Katzendorf – « Satul Pisicilor » in germana)
Dupa ce ai vazut Rupea, abate-te putin spre nord, pana la Catza, unde biserica-cetate te va intampina la o rascruce de patru drumuri, exact in mijlocul satului.
Desi atestata documentar de abia in 1488, arhitectura bisericii fortificate, in stil romanic, tradeaza faptul ca ea a fost construita pe la sf sec XIII. Detalii aflii de pe site.

***

Fiser
Intorcandu-te in soseaua principala si continuand sa mergi spre Sighisoara, pe partea dreapta se face o mica poteca, printre livezi si pe langa zidul cimitirului.
Lugubru si idilic in acelasi timp.
Este drumeagul care duce la Cetatea taraneasca cu biserica evanghelica si incinta fortificata Fiser. O cetate modesta, cu ziduri neregulate, ce adaposteste insa o biserica evanghelica inca functionala, unde se tine zilnic slujba.

***

Viscri (Deutschweisskirch; in traducere: “Biserica Alba Germana”)
Printul Charles de Walles a venit in Romania, a vizitat castelul Viscri si imprejurimile (atat de izolate !), s-a indragostit de ele, si-a achizitionat aici o « casuta » si a facut localitatea celebra, redandu-i ceva din stralucirea de altadata!
Am luat aminte la zidurile cetatii si la zidul imprejmuitor, construite circular. Un detaliu arhitectonic ce ne-a urmarit si ne va tot urmari in acest periplu de descoperire a cetatilor sasesti!

Este excelent conservata si foarte bine intretinuta.
Se pare ca in sec XII, secuii ridicasera aici o capela din calcar alb – capela ce a stat la baza constructiei ulterioare, de catre sasi, in sec XIII , a bisericii tip sala, cu arhitectura romanica. De aici si-a si capatat si pastrat numele sugestiv de «Biserica Alba».
Am admirat in detaliu fiecare dintre cele 4 turnuri si bastionale de pe zidul de aparare, ca si turnul bisercii evanghelice din mijlocul cetatii.
Altarele cu picturi – un alt detaliu specific si altor biserici evanghelice – sunt vechi, dar bine intretinute.
Am admirat spre asfintit acoperisurile zidurilor cetatii, rotunjite si acoperit de solzi caramizii de tigla, ca niste spinari de dragon.


Si ne-am facut timp sa ne plimbam pe stradutele din Viscri, strajuite de case vechi, cu fatade si porti multicolore.

***

Bunesti (Bodendorf) si Cris
Dupa Viscri poti vizita (in aceeasi comuna) Cetatea de la Bunesti. Parea foarte interesanta, din ce citisem despre ea. Am gasit-o insa inchisa si am admirat-o numai pe exterior.
*
Acelasi lucru s-a intamplat si in Cris, unde, din pacate am gasit inchis Castelul fortificat de sec XIV Bethlen – considerat cel mai frumos castel renascentist din Ardeal.

***

Crit (Deutsch-Kreuz) si Mesendorf (Meschendorf) – ambele mentionate in documente din 1332 ca facand parte din posesiunile Abatiei Cartza.
Continuand drumul spre Saschiz, ai grija sa nu ratezi intrarea din stanga spre Crit si Mesendorf – marcate aproape invizibil din sosea.

Biserica din Mesendorf se poate vizita de la 10 dimineata la 5 seara. Noi am ajuns la 6… dar am avut sansa sa o gasim deschisa, fiind in pregatiri pentru festivitatile ocazionate de « Zilele Sasilor » – o saptamana, intre 27 iulie si 4 august, in care satete sasesti s-au intrecut in organizari de evenimente, slujbe si petreceri, pentru care grupuri de sasi, plecati de mult peste hotare, venisera special in satele de origine.
*
Comunitatea de sasi ramasi in Romania este, de altfel, extrem de mica.
In Mesendorf mai exista 1 sas! In alte sate: cate 3, cate 7; in Bazna – 12.
La Cisnadie, ghidul cetatii ne-a povestit ca, inainte de ’90, comunitatea de sasi din oras (si din zona) era de 5.000 de persoane. Acum, dupa valurile de plecari masive in Germania, au ramas 50. « Nicio sansa sa se mai nasca vreun sas pe aici, pe la noi », ne-a spus cu amaraciune in glas. « Toti cei ramasi sunt in varsta, unii chiar trecuti bine de 80 de ani».

*

Implicati in festivitatile din Mesendorf, ca si in restaurarea bisericii sunt doi sasi (sot-sotie) plecati de 20 de ani in Germania. Au insa un gust amar: cu ceva timp in urma, biserica a fost pradata de hoti, care au distrus obiecte de valoare si… au furat orga! Da, da, ati citit bine, au taiat si furat tevile de orga – o bijuterie romantica – pentru a le vinde la fier vechi.
Paguba materiala pricinuita – 5.000 euro.
Dauna morala – incomensurabila.

Cu un nod in gat, am plecat de acolo spre Crit. Ceatatea este frumoasa, putin cam lugubra, si se viziteaza… pe baza de batai la poarta din dreapta cetatii, de unde o sasoaica de varsta a treia, cu ochi incredibil de albastri, apare cu cheia.

***

Saschiz (Keisd – localitate aflata in patrimoniul UNESCO)
Mergem mai departe, spre apusul pe care il admiram prelingandu-se fermecat pe podul acoperit din lemn, cu moara de apa, din Saschiz.

Ori prin crapaturile din superbul Turn medieval din sec. XV al bisericii din localitate – acoperit cu solzi multicolori din tigla emailata, dupa modelul “fratelui sau mai mare” din Sighisoara.

Si apoi ascunzandu-se pe dupa ruinele cetatii cocotate pe munte.

Deoarece Cetatea taraneasca, construita in sec. XIV pe muntele invecinat, era foarte departe si greu accesibila pentru sateni, biserica fortificata din sat a fost, de fapt, principalul loc de refugiu de-a lungul timpului din fata navalirilor.

Si, apropo de refugiu, recomandarea mea este sa faceti din timp rezervare online sau telefonica, pe www.booking.com sau pe www.saschiz.ro/ro/cazare.
Noi am avut mare noroc sa ne mai raspunda si sa ne mai cazeze cineva, caci era deja trecut de 9 seara si toata lumea parea deja ca a adormit!
*
Rasaritul m-a intampinat a doua zi pe dealul din spatele pensiunii, admirand de la distanta ruinele cetatii.
Pana la ruine se urca se jos. Drumul de cca. 30 min. incepe de la biserica, trece peste podul acoperit si o taie la dreapta, printr-o padure batrana si umbroasa. Nu este dificil si merita fiecare pas facut!

Ruinele sunt parca rupte dintr-o poveste irlandeza, cu ziduri roscate din piatra si turnuri cazute, sparte din loc in loc de puncte de observatie si de copacii care au crescut pe metereze.

Si, daca stai lungit in iarba, in turnurile in ruina si privesti in sus, te intampina un acoperis de Capela Sixtina, pictata direct pe cerul turcoaz de o mana divina.

***

Dârjiu (Dersch – biserica-fortareata aflata in patrimoniu UNESCO) si Archita (Arkeden)
Ideal este sa intri catre Darjiu – Archita dinspre Cristuru Secuiesc.
Noi am intrat spre Archita din drumul de Sighisoara – drum pitoresc, e adevarat, printre dealuri verzi cat vezi cu ochii, insa lung, neasfaltat si extrem de prost.
*
Cetatea fortificata Archita apare, semeata si proaspat renovata, fix in mijlocul satului.
Mare, cu ziduri zdravene, impunatoare, inconjurata de proviziile zdravene de lemneale satului, pentru o iarna grea. Turla cu ceas ne intampina la intrare, pastrand tipicul tuturor cetatilor sasesti din Transilvania.
*
Construita initial in stil romanic, biserica din Darjiu a fost transformata intr-un lacas in stil gotic la sf sec XV. Se mai pastreaza cateva fragmente din ceea ce a fost o fresca religioasa extrem de ampla si valoroasa.
Zidurile sunt impunatoare, inalte de 5m si avand cate un bastion in fiecare din cele patru colturi si inca un bastion suplimentar pe una dintre laturile fortificatiei.

***

* Crişeni
Daca tot esti in judetul Harghita, nu rata Muzeul palariilor de pai din Criseni, unde vei admira pe podeaua casei-muzeu cea mai mare palarie de pai din lume, inscrisa in Cartea Recordurilor in 2004.
In curtea muzeului, dar si pe la portile satenilor, ne-au intampinat niste pietre rotunjite, cu forme ciudate, pe care initial le-am crezut sculpturi – dupa care ghidul muzeului ne-a lamurit ca sunt intr-adevar sculpturi… realizate de natura si de apa raului.
www.szalmakalapmuzeum.ro
*
Cu povestile cu teutoni si sasi stranse in tolba mea peruana si cu palariuta neaosa de paie pusa pe cap, plec mai departe, spre noi si noi cetati transilvanene.
Dar despre ele vom mai povesti in ultima parte a articolului…

Povestile in imagini le gaseşti, complete, in albumele de pe facebook:
albumul 1,
albumul 2
si albumul 3.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *