Gallery

1 + 7 zile in Tibet (Partea a II-a: Lhasa)

Despre prima zi în TIBET (cea de acomodare fizică şi psihică) şi despre următoarea zi (cea petrecută în celebrele mănăstiri din Lhasa) am povestit in articolul de ieri.

Haide să trecem, aşadar, la
TURUL PROPUS PENTRU ZIUA A DOUA:

Norbulingka, reşedinta de vară a lui Dalailama

Norbulingka, reşedinta de vară a lui Dalailama

Ziua ne începe în forţă cu
NORBULINGKA – REŞEDINŢA DE VARĂ A LUI DALAILAMA. (10USD intrarea).
“Parcul-Bijuterie”, construit în 1755 la sud de poalele Potalei şi utilizat succesiv ca reşedinţă de vară, de la al 7-lea până la al 14-lea Dalailama, Norbulingka face parte din Patrimoniul UNESCO.
Arhitectură tibetană de o frumuseţe simplă şi relaxantă, inspirată de munţii rotunjiţi înconjuratori şi de lacurile şi grădinile cu flori care îmbogăţesc complexul reşedinţei de vară.
Încă se mai ţine aici, vara, Sho Dun, tradiţionalul “festival tibetan al iaurtului”.
Doar o mică parte din el a rămas cea originală – în mare majoritate fiind distrus şi apoi reconstruit, precum întregul Tibet, de către cuceritorii chinezi, în aşa-zisa “Revoluţie Culturală” comunistă.

###
Potala la apus
După o oră-două de respiro, e însă momentul să lăsăm în urmă grădinile delicate şi să ne continuăm lunga zi fierbinte cu o vizită la
POTALA – FOSTUL PALAT AL LUI DALAILAMA ŞI AL GUVERNULUI TIBETAN.
Acum, după 1959, de când Dalailama a fost exilat şi Tibetul – desfiinţat ca ţară de sine stătătoare, palatul este folosit doar ca muzeu, evident.
Orice vizită la Potala nu poate dura mai mult de 1 oră jumătate – cu tot cu drumul pe dealul abrupt până la porţile “fortăreţei” şi cu turul camerelor lui Dalailama. Şi, atenţie, necesită bilet şi programare fixă, cu minim câteva zile înainte!

Potala, fostul palat al lui Dalailama

Potala, fostul palat al lui Dalailama


Palatul alb (partea sa politică) cu rosu (partea sa religioasă) a fost construit de cel de-al 5 lea Dalailama, pe la 1645. Iar denumirea şi-a câştigat-o de la numele miticului Potalaka, munte al bodhisattva Avalokiteśvara.
Un palat uriaş, copleşitor prin semnificaţia lui de oraş-sacru şi închis, cum a fost până în anii 50, ca şi prin impresionantul număr de etaje, 1000 de încăperi, 10.000 de altare şi 200.000 de statui şi stupe, căţărate toate pe semeţul şi protectorul “Deal Roşu”.
Coborâm din Potala înapoi către oraş, pe versantul nordic, parcă în vârful picioarelor şi încă ţinându-ne respiraţia, de teamă să nu ne trezim dintr-un vis incredibil.
Potala la apus cu tibetani
Inteleg perfect de ce tibetanii de toate varstele inca vin aici in pelerinaj, de multe ori mana in mana, inconjurand Palatul, invartind pentru a mia oara rotile de rugaciuni si, probabil, injurand pacifist ocupatorul chinez…

###
orasul vechi

Barkor este strada pe care tibetanii işi fac procesiunea lor de jur împrejurul Templului Sacru Johkang, din Lhasa

Barkor este strada pe care tibetanii işi fac si si-au facut dintotdeauna procesiunea lor de jur împrejurul Templului Sacru Johkang, din Lhasa

Este deja după-amiază. Ce să mai, momentul ideal să te laşi pierdut, la 3 paşi de poalele Potalei, pe străduţele întortocheate şi înguste din ORAŞUL VECHI.
Magazine tradiţionale cu şaluri din lână de yak, bijuterii tibetane, măşti şi boluri din aramă.
Tarabe cu fructe şi legume.
Tarabe cu hălci de carne roşie de yak.
Restaurante tradiţionale tibetane, cu momos şi ceai negru dres cu lapte de yak.
Cohorte întregi de tibetani, tineri, bătrâni şi foarte bătrâni, de la sau înspre mănăstiri.
Oraşul vechi ne înghite între străduţele şi zidurile sale precum o pădure fermecată.

###

Johkang - primul şi cel mai sfânt templu al tibetanilor budhişti

Johkang – primul şi cel mai sfânt templu al tibetanilor budhişti


Iar turul de Lhasa se termină la apus, la
TEMPLUL JOHKANG.
Templul ne apare dintr-o piaţă spaţioasă, deschisă exact ca un ochi auriu în Oraşul Vechi, prin fumul dens al ofrandelor aduse de credincioşi.
Un templu special – primul templu budhist din Tibet, construit în sec 7, şi cel mai sacru loc de pelerinaj al tuturor tibetanilor budhişti.
După ce am ieşit, ameţiţi şi încântaţi, din labirintul de capele şi holuri şi balcoane şi ziduri pictate, pavilioane, statui ale lui Buddhaşi Bodhisattva, de pe terasa de deasupra lui ne-a întâmpinat Potala, semeaţă pe muntele din mijlocul oraşului.
Dar şi impresionanta Barkhor – strada circulară, pe care pelerinii din toate colţurile Tibetului îşi fac, zi de zi, turul de jur împrejurul templului lor cel sfant.
vedere de pe primul si cel mai sacru templu tibetan, Johkang, Lhasa.

vedere de pe primul si cel mai sacru templu tibetan, Johkang, Lhasa.

În zare, şirurile de munţi, grivi şi blânzi, străjuind oraşul. De ieri, de azi, dintotdeauna, profilaţi pe cerul albastru, incredibil de intens, împodobit doar pe alocuri cu mici pufoşenii albe de nori.

Ora 7 seara ne prinde, inevitabil, înapoi în centrul Lhasei. Mai exact în faţa Palatului Potala, învăluit deja de lumina aurie şi ireală a apusului.
Întunericul se strecoară pe nesimţite, ascunzând lampioanele roşii şi kitchoasele steaguri din plastic ale Chinei.
Luna plină ne arată, din capătul bulevardului, calea. Sau, poate, cine ştie, Calea. O lună supradimensionată aici, la cei 3.650 m la care ne aflăm.
Noapte bună, Lhasa! Noapte bună, Tibet, oriunde te-ai afla! Pe mâine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *